De curând a ieşit de sub tipar la Editura Artemis, sub egida prestigioasei Fundaţii Europene Titulescu, Centrul de Studii Strategice, o lucrare de sinteză  intitulată Românii, Basarabia şi Transnistria, semnată de Ioan C. Popa şi Luiza Popa, care prezintă în premieră, într-o viziune unitară şi inedită, pe baza analizei unui bogat material bibliografic şi a numeroase documente de arhivă, momente semnificative ale istoriei românilor şi a celorlalte populaţii conlocuitoare din stânga Prutului şi a Nistrului.

Lucrarea se adresează deopotrivă specialiştilor şi publicului larg, completând în mod necesar un gol în bibliografia dedicată problemei transnistrene şi, pe un plan mai larg, istoriei şi destinului românilor răspândiţi în Răsărit, dincolo de Nistru.

Pe baza studierii şi „radiografierii” unui bogat material documentar-istoric provenind din surse şi arhive româneşti, dar şi ruso-sovietice, ucrainene, moldoveneşti, germane, britanice, americane sau finlandeze, autorii reuşesc - pe parcursul a aproape 300 de pagini - să aducă în faţa cititorului, într-o manieră echilibrată, riguros ştiinţifică, nepartizană, informaţii relevante despre personaje, fapte şi evenimente care au marcat prezenţa milenară a românilor de dincolo de Nistru, în strânsă conexiune cu cea a altor populaţii cu care au venit în contact şi, desigur, cu masa compactă a neamului românesc din spaţiul pruto-nistrean şi din dreapta Prutului.     

Urmând firul cronologic al evenimentelor, cartea prezintă sintetic mărturii străvechi despre românii de peste Nistru, despre înfiinţarea şi funcţionarea, în anii 1924-1940, a aşa-numitei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM), care, potrivit documentelor scoase la iveală în ultimele decenii, a constituit un veritabil laborator al totalitarismului bolşevic unde s-au plăsmuit şi iniţiat tezele moldovenismului vizând anularea memoriei şi identităţii naţionale a românilor transnistreni şi basarabeni. Tot de atunci datează şi un veritabil glosar de termeni specifici epocii de sumbru regim stalinist, cu sute de mii şi chiar milioane de crime imprescriptibile la activ, folosite de torţionari drept „capete de acuzare” împotriva oricărei încercări de rezistenţă faţă de regim: „duşman al poporului”, „contrarevoluţionar”, „antisovietic”, „naţionalist”, „românizator”, „sabotor”, „diversionist”, „provocator calificat” ş.a.

În ordine firească, autorii prezintă dezvoltările din Transnistria aflată sub administraţie românească în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1944), inclusiv dureroasa chestiune a deportării evreilor peste Nistru şi a Holocaustului din această regiune. Pagini documentare inedite, utilizând şi o serie de documente declasificate din arhivele KGB,  dezvăluie dimensiunile atrocităţilor sovietice din anii ‘50 pentru lichidarea rezistenţei românilor basarabeni şi transnistreni în faţa procesului de rusificare şi comunizare a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM), formată din câteva judeţe ale Basarabiei şi alte câteva raioane ale fostei RASSM.      
       
În sfârşit, două capitole importante sunt dedicate evoluţiilor din relaţiile româno-sovietice  (perioadele 1945-1964 şi 1965-1989), marcate puternic de „problema Basarabiei”, precum şi aşa-numitului conflict transnistrean, cu accent pe mecanismele declanşării „războiului de pe Nistru”, din 1992, şi reverberaţiile actuale ale acestuia.

            Volumul Românii, Basarabia şi Transnistria a apărut în condiţii grafice deosebite la Editura Artemis, textul fiind însoţit de o serie de anexe, hărţi şi ilustraţii de arhivă care sporesc valoarea documentar-ştiinţifică a lucrării şi interesul firesc al cititorului la o lectură incitantă privind evenimente şi personalităţi care s-au perindat de-a lungul vremii într-un spaţiu zbuciumat al istoriei Europei răsăritene situat la graniţa de est a bătrânului continent.

Lansarea lucrării, desfăşurată la sediul Fundaţiei Europene Titulescu, la 16 octombrie 2009, s-a bucurat de participarea a numeroase personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice şi societăţii civile din România şi Republica Moldova, printre care s-au numărat foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, fostul premier Adrian Năstase, preşedintele Fundaţiei, care semnează şi prefaţa volumului, Valeriu Săhărneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Teodor Magder, scriitor şi publicist, reprezentant de frunte al comunităţilor evreieşti din Republica Moldova, ambasadori, istorici, profesori universitari studenţi şi ziarişti.
*